Pagina principală
Despre tămâie şi smirnă
Plante biblice
Păcatul beţiei sau alcoolismul
Păcatul fumatului
Păcatul consumului drogurilor
Este păcat să bem cafea?
Superstiţii şi credinţe deşarte
Îndreptar (ghid) Spovedanie
Înmormântarea şi pomenile
Cuvinte de învăţătură
Linkuri utile

       
  PAROHIA MĂCIN 4 - BINE AŢI VENIT PE SITE-UL NOSTRU!  

ISTORICUL  BISERICII


AŞA ARĂTA BISERICA ÎN LUNA MAI 2003
                            
AŞA ARĂTA BISERICA ÎN LUNA MARTIE 2006
                                   
AŞA ARĂTA CLOPOTNIȚA ÎN LUNA MAI 2003
                                
AŞA ARĂTA CLOPOTNIȚA ÎN LUNA NOIEMBRIE 2006

AŞA ARĂTA BISERICA ÎN LUNA MAI 2003 AŞA ARĂTA BISERICA ÎN LUNA MARTIE 2006 AŞA ARĂTA CLOPOTNIȚA ÎN LUNA MAI 2003 AŞA ARĂTA CLOPOTNIȚA ÎN LUNA NOIEMBRIE 2006

(PENTRU A MĂRI FOTOGRAFIILE, ȚINEȚI INDICATORUL MOUSE-ULUI PE ELE)

     
 

Deși e nouă, are și această biserică o istorie. A fost construită în anul 2001 din mai până-n noiembrie, din blocuri mici de beton adică aşa-numiţii blocheţi sau bolţari. Locul s-a sfințit pe data de 30 aprilie 2001. La construcție a participat un grup de vreo 50 de credincioși sub îndrumarea preotului Jugănaru Adrian. Perioada construirii acestei biserici a fost una deosebit de favorabilă, deoarece măcinenii doreau foarte mult a doua biserică. De aceea contribuția financiară și materială a lor pentru acest nou sfânt lăcaș a fost impresionantă.

Inițial această biserică s-a construit ca și capelă de spital. S-a sfințit de către Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului pe data de 30 octombrie 2001. Pe 11 aprilie 2003 Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului a aprobat transferul meu la această biserică, deodată cu acesta fiind transformată în parohie din cauza că Spitalul Orășenesc Măcin avea atunci capacitate de 102 de paturi, din care 25 la pediatrie și 22 la maternitate. Cu această ocazie s-a dat parohiei noastre un sector de 302 case în care locuiau atunci 280 familii ortodoxe, deși oficial s-a zis că sunt 450. Așa se face că biserica noastră are în sector cel mai mic număr de familii dintre toate bisericile din orașul Macin. Puteți vedea mai multe detalii despre sectorul parohiei dând click aici.

Cu ajutorul credincioșilor am recompletat inventarul bisericii şi am cumpărat: veștminte preoțești, acoperăminte la Sfintele Vase, Sfântul Potir, Sfânta Copie, apoi și celelalte care mai lipseau: vas pentru Sfânta Căldură, linguriță pentru Sfânta Împărtășanie, cununii, candele, cruce de lemn sculptată, cădelniță și următoarele cărți bisericești: Sfânta Evanghelie, 6 Minee, Triod, Cântările Sfintei Liturghii, Catavasier, Vecernier, Molitfelnic, Liturghier.

Tot cu ajutorul credincioșilor s-a făcut și strana pentru cântăreț. S-a tencuit exteriorul bisericii și al clopotniței cu praf de marmură și ciment alb (după cum se poate vedea în fotografiile din albumul cu imagini, erau netencuite). Clopotnița s-a tencuit și prin interior, făcându-se aici și pod din scândură, s-a pus gresie pe jos și eu am făcut instalația electrică. S-a dat cu lac toata lemnăria exterioară a bisericii și clopotniței. S-au vopsit geamurile și ușile. S-au reparat trotuarele de acces în biserică. S-au înlocuit obloanele din scândură de la ferestrele superioare ale clopotniței cu zăbrele speciale, donate de domnul Tudose. S-au făcut din tablă galvanizată de 0,4 mm grosime, doua sfeșnice cu hotă pentru lumânări. Eu am făcut instalație de sonorizare în biserică și clopotniță, nu prea modernă, dar e bună că „merge”, deși este făcută cu ce credeți... cu un magnetofon ZK mai bătrân decât mine! TOATE S-AU FĂCUT DECI NUMAI ȘI NUMAI DIN AJUTOARELE ÎN BANI, MATERIALE ȘI MÂNA DE LUCRU DATE DE OAMENII SIMPLI, DAR IUBITORI DE HRISTOS!

Poate credeți că am uitat să scriu despre troiță! Nu, că s-ă făcut și așa ceva în fața bisericii noastre. Când am venit ca paroh la Parohia Măcin 4, aici se afla o cruce din lemn sculptată pe un soclu din bolțari, fără acoperiș. Deși nu era momentul, pentru că biserica era nepictată pe jumătate, am hotărât să facem acoperiș acestei cruci, adică troiță. Zis și făcut: a ieșit mult mai frumoasă decât ne așteptam. Am sfințit-o pe 14 octombrie 2003, de Sfânta Parascheva.

Un singur lucru nu s-ar fi putut face însă: să se pună gresie pe jos în toată biserica. Dacă familia Dascălu Gheorghe și Argentina nu ar fi donat gresia, nu s-ar fi putut face aceasta. Dumnezeu să le răsplătească!

Cu acestea s-au încheiat lucrările mari din anul 2003.

Inițiativa de a organiza seri duhovnicești în fiecare duminică după-amiază a fost primită cu bucurie de o parte dintre credincioșii care participau la slujbele de la biserica noastră. Astfel începând din luna iulie 2003 activitatea liturgică s-a combinat cu cea catehetică. Catehezele erau precedate de săvârșirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos sau a Paraclisului Maicii Domnului. Temele catehezelor erau propuse de credincioșii participanți pe loc, cel mai des sub formă de întrebări, sau dacă nu exista nici o propunere, treceam la lecturi din Viețile Sfinților și rareori se întâmpla să nu existe ceva care trebuia explicat sau asupra căruia credincioșii să nu ceară lămuriri.

În februarie 2004, am cumpărat de la Iași un rând de veștminte preoțești negre, Triod și câteva Minee. Prima lucrare din anul 2004 a fost făcută de către mine și este o instalație electrică care decorează catapeteasma, făcută din becuri cu cruce în ele. În aprilie am îndrăznit să creez acest site, spre ajutorul și folosul creștinilor și spre combaterea sectarismului, fiecare sectă având foarte multe site-uri.

La biserică, s-a continuat cu repararea scărilor de la intrarea în biserică și în clopotniță și cu „îmbunătățirea” clopotului. D-l Cirimbei Constantin i-a făcut clopotului nostru o balama solidă, încât acum se poate trage ca orice clopot. I-am făcut apoi și o altă limbă, mai mare în diametru deoarece este larg la gură. Chiar dacă este clopot de vapor, e bun și așa. În luna mai s-a început lucrarea de continuare a picturii bisericii. În august s-a schimbat ușa de intrare de afara în Sfântul Altar (care era din tablă neagră și găurită de rugină) și ușa de la clopotniță (care era din lemn de... plop), înlocuindu-se cu uși metalice moderne. În septembrie am cumpărat: Sfinte Vase aurii, copertă aurie pentru Sfânta Evanghelie, candele pentru icoanele de pe catapeteasmă și mochetă pentru toată biserica. În octombrie, s-a cumpărat de către un grup de femei, un rând de veștminte preoțești albe. Toate acestea în timp ce biserica se picta. Familia Dascălu Gheorghe și Argentina a donat o traversă lungă de 11 m, pe care am întins-o din fața ușilor împărătești până în pronaos. Tot dumnealor au plătit mai bine de jumătate din pictura catapetesmei. Cu vreo două luni înainte de a termina pictura bisericii, adică în octombrie 2005, eu și soția mea am dat cu nitrolac ușile împărătești și diaconești, am așezat mocheta și am reparat băncile din biserică, adică cele care țin loc de strane.

Anul 2005 începe cu... terminarea picturii bisericii. De asemenea s-a pictat și troița. Pentru a-mi face datoria, am scris la ctitori familiile Dascalu și Iosif și am întocmit pisania (pisanie = ceea ce se scrie la intrarea în oricare biserică pentru a prezenta pe scurt istoricul acesteia). Ținând mouse-ul pe imaginile de mai jos puteți vedea detalii despre locul special de la Proscomidiar unde sunt scriși ctitorii bisericii și imaginea pisaniei.

 

 

TOŢI CTITORII
                            
CTITORII SCRIŞI DE PĂRINTELE JUGĂNARU ADRIAN
                                   
CTITORII SCRIŞI DE MINE, PREOTUL ISTRATI MARIAN DANIEL
                                
IMAGINEA PISANIEI

TOŢI CTITORII CTITORII SCRIŞI DE PĂRINTELE JUGĂNARU ADRIAN CTITORII SCRIŞI DE MINE, PREOTUL ISTRATI MARIAN DANIEL IMAGINEA PISANIEI
     
 

Redau mai jos ceea ce nu se poate citi în fotografii: descifrarea numelor ctitorilor scriși de preotul Jugănaru Adrian Ion și textul pisaniei.

 

POMENEŞTE, DOAMNE, PE CTITORII:

PREOT ADRIAN ŞI PRESBITERA GEORGETA-LAURA CU FIUL LOR CASIAN JUGĂNARU ŞI PE TOŢI OSTENITORII ŞI BINEFĂCĂTORII ACESTUI SFÂNT LOCAŞ:

FAM. NECULAI ŞI GEORGETA GORGA

FAM. VASILE ŞI IOANA DABIJA

FAM. ION ŞI VICTORIA CORTEL

FAM. ANTOANETA PAMFIL

FAM. MARIA ŞI IONEL LAIU

FAM. PETRE ŞI VIOLETA TRUCĂ

FAM. DUMITRU ŞI VICTORIA ION

FAM. DUMITRU ŞI VERONICA TOPÂRCIANU

FAM. ANA ROŞCULEŢ

FAM. ION ŞI RODICA DINA

FAM. SANDU GRUIA

FAM. MIRCEA CĂTRUNĂ

FAM. PINA ILIE

FAM. PAUL ŞI FLORENTINA ILIE

FAM. RADU ŞI VIORICA GEORGESCU

FAM. LUCIAN ŞI GAFIA ROATĂ

 

Textul pisaniei

 

CU VREREA TATĂLUI, CU AJUTORUL FIULUI ŞI CU ÎMPREUNĂ LUCRAREA SFÂNTULUI DUH, S-A RIDICAT ACEASTĂ BISERICĂ ÎN ANUL 2001, LA INIŢIATIVA PREOTULUI JUGĂNARU ADRIAN, CU CONTRIBUŢIA CREDINCIOŞILOR DIN ORAŞUL MĂCIN.

A FOST SFINŢITĂ LA DATA DE 30 OCTOMBRIE 2001 DE CĂTRE ÎNALT PREA SFINŢITUL ARHIEPISCOP DOCTOR TEODOSIE AL TOMISULUI, SPRE LAUDA LUI DUMNEZEU ŞI A SFINŢILOR PATRU MUCENICI DE LA NICULIŢEL, ZOTIC, ATAL, KAMASIE ŞI FILIP.

TOT LA INIŢIATIVA PREOTULUI JUGANARU ADRIAN S-A PICTAT SFÂNTUL ALTAR, TURLA ŞI PLAFONUL ACESTEI BISERICI.

TROIŢA, TENCUIALA EXTERIOARĂ A BISERICII, CLOPOTNIŢEI ŞI PICTURA CATAPETESMEI, NAOSULUI ŞI PRONAOSULUI S-AU FĂCUT CU OSTENEALA PREOTULUI PAROH ISTRATI MARIAN DANIEL ŞI CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CREDINCIOŞILOR.

PICTORI: HAUK ARNOLT ŞI ROŞU VASILE.

POMENEŞTE, DOAMNE, ÎNTRU ÎMPĂRĂŢIA TA, PE TOŢI CTITORII ŞI BINEFĂCĂTORII ACESTUI SFÂNT LĂCAŞ!

 
     
 

În februarie 2005, am cumpărat de la Iași: vas metalic folosit când se umblă cu Boboteaza, cădelniță aurie și două cruci de lemn care vor fi folosite la slujbe. Tot în această lună s-a terminat și pictura troiței și s-a restaurat pictura crucii din Sfântul Altar deoarece nu era executată după erminiile picturii bisericilor ortodoxe.

În septembrie 2005 s-a făcut instalația de gaz metan în biserică (utilizarea), iar în decembrie s-a făcut branșamentul.

Prezenţa măcinenilor la slujbele săptămânale este bună, cu darul şi cu rugăciunile sfinţilor ocrotitori ai bisericii noastre. Măcinenii sunt mulţumiţi de modul cum se săvârşeşte Sfânta Liturghie, de faptul că la cântare poate să participe toată lumea, de slujba de duminică seara unde pot să mai înveţe câte ceva la cateheză, de faptul că facem sărindare. Măcinenii sunt însă şi nemulţumiţi de amplasamentul acestei biserici când vine vorba de cununii, botezuri şi înmormântări. Aşa se face că nu vor să vină la noi la biserică pentru a li se oficia cununii şi botezuri, iar în privinţa înmormântărilor se creează discuţii contradictorii între rudeniile persoanei decedate, deoarece unii vor să nu ocolească această biserică şi preferă slujba la noi, iar alţii preferă să li se facă slujba înmormântării la biserica veche din Măcin, deoarece „acolo s-au cununat şi s-au botezat”. Această concepţie, cât şi faptul că avem în sector cel mai mic număr de familii dintre toate cele 4 biserici care sunt în oraşul Măcin, fac să se menţină încasările noastre „în limita supravieţuirii”, adică să avem bani doar pentru plata lunară a cheltuielilor curente şi a asigurărilor sociale de stat. De aceea a fost şi va fi nevoie ca pentru celelalte investiţii pe care le-am făcut şi avem de gând să le facem, să apelăm la alte surse de venit.

Aşa se face că la începutul anului 2006 am solicitat ajutor financiar de la Primăria Măcin. Banii ni s-au alocat începând cu data de 1 iulie 2006, fiind suma de 5.000 de lei noi (50.000.000 de lei vechi), din care am cumpărat 3 convectori FEG cu arzător din fontă şi kit de evacuare inclus la preţul de 939,90 lei noi bucata, am plătit restul contravalorii racordării la sistemul de gaze naturale (1.560,32 lei noi), iar din suma rămasă (619,98 lei noi) am cumpărat o parte din cimentul pe care îl folosim la turnarea aleilor de beton din curtea bisericii, adică 36 de saci şi furtunul pentru apă necesar la această lucrare.

Pentru a putea efectua mai uşor aceste lucrări, pe 9 august 2006 ne-am racordat la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului. Cu îngăduinţa domnului director Chirnogea Constantin al Serviciului Public de Gospodărire Comunală Măcin, care a înţeles problemele noastre financiare, instalaţia de apă a fost executată de către tatăl meu.

Pe data de 10 octombrie 2006 ne-am apucat de turnatul aleilor de beton. Deoarece în jurul bisericii erau aşezate pavele, fără a se fi turnat trotuar de beton aşa cum se face în jurul oricărei clădiri, am turnat şi acest trotuar de beton de jur împrejurul bisericii. Motivul principal pentru care am făcut aceasta este că în curtea bisericii aveam doar două alei foarte înguste, făcute desigur tot din pavele, printre care crescuseră buruieni. Buruienile fiind înghesuite printre pavele, nu se puteau plivi nicidecum şi de aceea în faţa bisericii era foarte urât. A fost nevoie de foarte multe materiale: aproximativ 32 tone de nisip şi criblură, 150 de metri pătraţi de plasă din fier-beton striat şi 121 saci de ciment. Banii necesari pe lângă suma mai sus menţionată, primită de la Primăria Măcin, au provenit din câteva mici ajutoare de la credincioşi, dar cea mai mare parte a banilor a fost din cei economisiţi cu mare grijă de mine preotul paroh, de vreo doi ani şi jumătate încoace. Dacă nisipul şi criblura nu ar fi fost aduse în curtea bisericii de către cineva, fără a cere nici un ban, şi dacă ajutorul enoriaşilor constând în forţă de muncă nu ar fi fost considerabil, nu ne-am fi descurcat nicidecum cu aceşti bani. Aşa se face că pe data de 13 octombrie toţi cei aproximativ 230 de metri pătraţi de beton în grosime între 8 şi 15 centimetri, au fost gata de turnat.

Anul 2007 a început cu confecţionarea în luna mai a unui gard din panouri speciale, prinse pe suporţi din ţeavă galvanizată adusă de tată meu, care de altfel a executat şi lucrarea. Tot atunci s-a făcut şi poartă separată de intrare în noua curte a bisericii, poartă la care s-a folosit ca material vechiul gard al spitalului. În luna iulie am reușit să organizăm pelerinaj la câteva mănăstiri: Ghighiu, Sinaia, Cheia și Suzana județul Prahova, Predeal și Sâmbăta de Sus județul Brașov, Ciolanu și Barbu județul Buzău. Pentru că s-au terminat puţinii bani, toată vara am stat fără alee de ciment în faţa porţii celei noi, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să economisim ceva şi în septembrie s-a făcut şi această alee. În decembrie, în urma primirii mai multor donaţii de la Bucureşti, adăugând şi micile donaţii de la credincioşii din Măcin, am reuşit să înlocuim uşa de la intrarea în biserică, uşă care era din tablă neagră vopsită şi cornier, cu uşă metalică modernă.

În anul 2008 am fi stat pe loc cu lucrările dacă nu am fi primit donație de la două femei văduve din Brăila și dacă niște creștini din București nu ar fi donat bani pentru biserica noastră. Din aceste donații am înlocuit în luna iulie cele 19 ferestre ale bisericii care erau din cornier și fereastra de la clopotniță, cu ferestre cu ramă din PVC de culoare maron închis (mahon) și geam termopan și în luna octombrie am construit, din panouri termoizolante montate pe schelet din fier, o clădire anexă cu două camere. Într-una din camere am amplasat pangarul (locul unde se vând lumânări, tămâie, icoane etc.), iar pe cealaltă o folosim ca loc de depozitare pentru diferite obiecte, ca sală pentru cateheze și, ca să se păstreze curățenia în biserică, săvârșim aici și parastasele. Tot aici am adus aparatura necesară pentru ca la serile duhovnicești să putem viziona filme cu tematică ortodoxă și să putem asculta cuvinte ale marilor duhovnici contemporani. Pe data de 26 noiembrie 2008 de ziua Sfântului Stelian, după ce a săvârșit Sfânta Liturghie la biserica Parohiei Măcin 2, Prea Sfințitul Visarion Episcopul Tulcii a efectuat vizită canonică la parohia noastră.

De asemenea și în anul 2009 am fi stat pe loc cu lucrările dacă nu am fi obținut ajutor de la Primăria Măcin, în valoare de 10.000 lei, pe care i-am folosit integral la confecționarea stranelor pentru credincioși. În total până acum Primăria Măcin a ajutat biserica noastră cu 15.000 lei.

Cu aceste lucrări am încheiat șirul investițiilor majore care trebuiau făcute pentru a asigura o bună desfășurare a tuturor activităților la biserica noastră. „La fix”, putem spune, deoarece de la an la an încasările scad, majoritatea credincioșilor care frecventează biserica fiind în vârstă. Firul vieții decurge așa cum este lăsat de Dumnezeu pentru toți și, unul câte unul, ne îmbolnăvim și sufletele noastre trec la cele veșnice.

Din această pricină, în luna august 2010, acatistele și catehezele susținute în serile duhovnicești pe care timp de 7 ani am reușit să le organizăm duminică seara a fost nevoie să mutăm duminica mai de vreme, adică imediat după slujbă, deoarece pentru tot mai mulți era imposibil să mai parcurgă drumul de acasă până la biserică de două ori într-o zi. Nici aceasta însă nu a fost o alegere potrivită, deoarece vârsta și mai ales starea de sănătate a enoriașilor noștri, adică cele două motive care i-au împiedicat pe aceștia să ajungă la biserică duminică seara, i-au determinat ca după un an să-mi solicite să scot din program acatistul și cateheza. Cu multă părere de rău, începând cu data de 18 septembrie 2011, am renunțat la cateheză, lăsând totuși în continuare acatistul.

Actualmente (anul 2012), cu mila lui Dumnezeu, cu mare greutate și trudă, ne străduim cu puținele resurse financiare asigurate de cele aproximativ 95 familii și văduvi/văduve care plătesc contribuția anuală în valoare de 30 și 20 lei și mai ales de cei 20-25 credincioși care participă regulat la slujbe, să întreținem cele ce constituie proprietatea parohiei noastre. Suntem strâmtorați îndeosebi de plata lunară a asigurărilor sociale (contribuțiile către pensie, sănătate, șomaj) și a impozitelor pe salarii. Spre exemplu, în luna februarie 2012 am plătit 1.022 lei, deși parohia are doar doi angajați (preotul paroh și îngrijitorul), iar dacă nu am fi primit de la bugetul de stat suma de 325 lei, ar fi trebuit să o plătim tot din încasările proprii.

Ar mai fi nevoie să montăm la biserică sistem de supraveghere video și să amenajăm un pichet P.S.I., după cum cere legea, să înlocuim policandrul mare și să mai cumpărăm un clopot, dar acestea vor fi îndeplinite numai dacă va fi voia lui Dumnezeu să găsim fondurile necesare.

Nădăjduim însă ca, pentru rugăciunile Maicii Sale și ale Sfinților Patru Mucenici de la Niculițel, Mântuitorul Hristos să ne dăruiască sănătate și răbdare ca să putem duce crucea acestei vieți.

Mulţumim Ţie, Doamne, pentru toate binefacerile Tale dăruite nouă!

DETALII DESPRE CLĂDIREA BISERICII

Lungime totală: 15 m

Lăţime în interior: 4,45 m

Înălţime zidărie: 6,50 m;acoperiş 8,30m;turlă aprox. 12 m

Suprafaţă: aprox. 75 m pătraţi

Lăţime în abside: 6,75 m

Lungime pronaos: 3,40 m

Lungime naos: 7,30 m

Lungime Sf. Altar: rază cerc de aprox. 3,50 m

Înălţime pereţi pronaos: 4,50 m

Înălţime pereţi naos: 6,25 m

Înălţime pereţi Sf. Altar: 4,70 m

Material construcţie pereţi: bolţari (blocuri de beton, blocheţi) cu dimensiunile înălţime 20 cm, lăţime 25 cm, lungime 30 cm, dispuşi într-un singur rând

Material construcţie acoperiş: lemn

Material construcţie plafon: şipci bătute pe grinzile din lemn, cu talpa inferioară curbă, peste care s-a aplicat rigips iar pe rigips s-a pictat

Hidroizolaţie acoperiş: tablă galvanizată cu grosime de 0,3 şi 0,4 mm

Tencuială exterioară: stratul 1 mortar din ciment - var; stratul al 2-lea ciment +praf de marmură

Tencuială interioară: stratul 1 mortar din ciment - var; stratul al 2-lea ipsos de zidărie peste care s-a pictat după finisare

Fundaţie: şanţuri săpate în dreptul pereţilor, umplute cu pietre mari; fără pernă de balast

Material ferestre: cornier; acestea au fost înlocuite în anul 2008 cu ferestre din tâmplărie PVC cu geam termopan

Material uşă: tablă neagră aplicată pe schelet de cornier; aceste uşi s-au înlocuit între timp

Material construcţie catapeteasmă: bolţari (blocheţi) peste care s-a aplicat tencuiala interioară; uşile împărăteşti şi diaconeşti sunt din lemn sculptat.

     
Ultima actualizare a acestei pagini: 19 aprilie 2012 16:33
Parohia Măcin 4, oraş Măcin, judeţul Tulcea
Preot paroh și webmaster: Istrati Marian Daniel
  Atenție! Conținutul acestui site este protejat de Legea Drepturilor de Autor.  

Powered by MyPagerank.Net